Istorie Istoria României
Monarhia constitutionala in Romania Carol I Ferdinand
Monarhia constituțională în România a fost stabilită sub domnia lui Carol I (1866-1914) și Ferdinand I (1914-1927), bazându-se pe Constituția din 1866 și cea din 1923. Această perioadă a marcat tranziția de la domnia autoritară la un sistem politic cu separarea puterilor. Carol I a consolidat statul, iar Ferdinand a condus țara în Primul Război Mondial.
Caracteristicile monarhiei constituționale
- Constituția din 1866 A inspirat din modelul belgian, garantând drepturi cetățenești, separarea puterilor și rolul monarhului ca șef al statului.
- Rolul regelui Monarhul numea guvernul, putea dizolva parlamentul și avea drept de veto, dar puterea era limitată de constituție.
- Sistemul parlamentar Parlamentul bicameral (Adunarea Deputaților și Senatul) dezbătea și vota legile, cu alegeri regulate.
Domniile lui Carol I și Ferdinand
- Carol I (1866-1914) A condus la independența României în 1877, a modernizat economia și a construit infrastructuri precum podul de la Cernavodă.
- Ferdinand I (1914-1927) A condus țara în Primul Război Mondial, a realizat Marea Unire din 1918 și a promulgat Constituția din 1923.
- Schimbări constituționale Constituția din 1923 a extins drepturile cetățenești și a consolidat statul unitar după Marea Unire.
Compară Constituția din 1866 cu cea din 1923 pentru a vedea evoluția drepturilor și a structurii statului în examene.