Istorie Alte teme
Constitutia de la 1866 prevederi
Constituția României din 1866 a fost prima constituție modernă a țării, adoptată după Unirea Principatelor. Prevederile sale au stabilit o monarhie constituțională, cu separarea puterilor și garantarea unor drepturi fundamentale.
Structura statului
- Monarhie ereditară Domnitorul (Carol I) deținea puterea executivă, numea miniștrii și putea dizolva Parlamentul.
- Parlament bicameral Adunarea Deputaților (alesă prin vot censitar) și Senatul (cu membri numiți și aleși) dețineau puterea legislativă.
- Separarea puterilor Inspirată de modelul belgian, limita puterile prin control reciproc, de exemplu Parlamentul vota legile, iar domnitorul le promulga.
Drepturi și libertăți
- Egalitatea în fața legii Articolul 6 stipula că toți românii sunt egali, dar votul era restricționat pe bază de avere și educație.
- Libertăți individuale Garanta libertatea presei, asocierea și proprietatea privată, cu unele limitări în practică.
- Drepturi religioase Recunoștea ortodoxia ca religie dominantă, dar permitea toleranța pentru alte culte.
Prevederi economice și sociale
- Vot censitar Doar bărbații cu venit sau educație specifică puteau vota, excludând marea majoritate a populației.
- Proprietatea funciară Proteja drepturile mariilor proprietari, reflectând influența clasei marișalilor.
- Serviciul militar obligatoriu Stabilia organizarea armatei, esențială pentru independența națională dobândită în 1877.
Pentru o lucrare, compară Constituția din 1866 cu cea din 1923 pentru a evidenția evoluția spre democrație.