Filosofie Diverse
Sf Augustin conceptul de timp
Augustin definește timpul ca o extensie a minții (distentio animi), nu ca o realitate fizică independentă. Timpul există doar în sufletul uman prin trei acte: memoria (trecutul), atenția (prezentul) și așteptarea (viitorul). Această viziune subiectivă răspunde paradoxurilor timpului din filosofia greacă.
Componentele timpului la Augustin
- Trecutul Există ca memorie în minte; nu mai este real, dar îl păstrăm ca amintire.
- Prezentul Singurul moment real, dar infinit de scurt; îl percepem prin atenție.
- Viitorul Există ca așteptare; nu este încă real, dar îl anticipăm.
Cum înțelegem timpul practic
- 1 Analizează-ți conștiința Când măsori timpul, de fapt măsori durata în mintea ta - de exemplu, un cântec de 3 minute este o experiență psihologică.
- 2 Folosește memoria și așteptarea Pentru a înțelege un eveniment, leagă-l de amintiri (trecut) și speranțe (viitor).
- 3 Exemplu numeric Dacă citești o carte în 2 ore, timpul acela este o distenție a minții: memorezi ce ai citit (trecut), te concentrezi acum (prezent), anticipezi sfârșitul (viitor).
Concentrează-te pe prezentul tău mental, nu pe ceasul de pe perete.